Gata

Posted: February 8th, 2006 | Author: | Filed under: La naiba! | No Comments »

Gata. Kaput. C’est fini. Nu mai e nimic de zis. la revere. Aufwiedersehen.

Azi iar am un sentiment din asta de bagat picioarele (apropo… ce expresie ciudata… isi pierde farmecul daca o traduci… si cum s-o traduci? I shall stick my legs?…), un sentiment de pus multe puncte de suspensie, de ascultat cantece de jale pentru gagici, de uitat gales pe geam in asteptarea a …. nici nu stiu bine ce.

Sunt zile din astea pe care le experimentam toti. Nu prea stim bine ca sa facem cu ele si le lasam sa treaca… Daca insa am aduca cate zile pe luna pierdem in felul asta, ne-am lua cu mainile de cap.

Dar pana la urma exista o vorba romaneasca: noi sa fim sanatosi. Si asa e. Uneori e mai bine sa nu-ti pui nici o intrebare. Cine stie unde ajungi, nu? Cine stie ce mai afli despre tine. Cine stie ce mituri iti mai distrugi. Cine stie de cate ori iti va veni sa plangi, cu toate ca stii ca nu te duce nicaieri. Cine stie de cate ori, intrebat fiind, vei zice “n-am nimic”, in timp ce in tine se casca un hau pe care cu greu l-ar putea umple cineva sau ceva sau chiar tu. Cine stie de cate ori iti va veni sa-ti iei sacul cu amintiri, sa le versi pe toate pe podea si sa incepi sa le tai cu foarfeca pana nu raman decat niste faramite aspre si ciudate, care nu mai exprima nimic in afara de un dispret cras fata de ceea ce ai trait o data.

Uite de-asta zilele ca astea sunt facute ca sa le lasi in pace. Asa, te lasa si ele pe tine.



Leave a Reply