pinky, are you pondering what i'm pondering?

Posted: August 30th, 2006 | Author: | Filed under: Despre natura lucrurilor | 2 Comments »

They’re Pinky and The Brain
Yes, Pinky and The Brain
One is a genius
The other’s insane.
They’re laboratory mice
Their genes have been spliced
They’re dinky
They’re Pinky and The Brain, Brain, Brain, Brain
Brain, Brain, Brain, Brain
Brain.

Before each night is done
Their plan will be unfurled
By the dawning of the sun
They’ll take over the world.

They’re Pinky and The Brain
Yes, Pinky and The Brain
Their twilight campaign
Is easy to explain.
To prove their mousey worth
They’ll overthrow the Earth
They’re dinky
They’re Pinky and The Brain, Brain, Brain, Brain
Brain, Brain, Brain, Brain
Narf!

Povestea celor doi soricei, dintre care unul este un geniu si celalalt este un imbecil notoriu, este straina putinor oameni. Ma uitam cu extraordinara placere la ele acum cativa ani si imi aduc aminte ca exista chiar o isterie in grupul meu de prieteni (asta in generala), in care fiecare dorea sa fie fie Pinky (surprinzator de multi), fie The Brain. De obicei, cei care doreau sa fie Dexter ajungeau The Brain si cei care doreau sa fie Dee Dee ajungeau Pinky. Bineinteles, Pinky and the Brain aveau mult mai mult farmec decat Dexter si Dee Dee. De ce? Pai simplu:

  1. erau animale, in primul rand. Animalele, de orice fel, adevarate sau desenate, sunt indubitabil mai atragatoare decat oamenii, adevarati sau desenati
  2. intra in necazuri impreuna, ies din necazuri impreuna, fac totul impreuna. Sunt mult mai legati unul de altul decat Dexter si Dee Dee. Ocupa amandoi in mod egal ecranul in fiecare episod, pe cand in unele episoade din Dexter’s Laboratory Dee Dee apare destul de rar. In plus, si numele show-ului ii include pe ambii.
  3. The catch-phrase! NARF! Mult mai simpatica si mai usor de reprodus decat “Dee Dee, do not touch that button” (am ales-o pe asta desi putea sa fie si “Uuuu, what does this button do?”)

Pinky and the Brain sunt un fel de Dr. Jekyll and Mr Hyde, doar ca in varianta mai comica, deloc lugubra. Ei reprezinta in mod metaforic dualitatea existenta in om, pentru ca in fiecare dintre noi se afla un geniu si un imbecil. Totul sta in cum echilibram aceste doua jumatati, bineinteles.

In toata cultura umana observam astfel de exemple ale dualismului interior. Amintisem de Dr. Jekyll si Mr. Hyde. Si in cartea lui Hesse, “Lupul de stepa”, este vorba de o astfel de dualitate. Si exemple mai putem gasi fara indoiala.

Aceasta dualitate interioara isi are originea in credintele vechi, cum ar fi cea chineza sau cea a civilizatiilor din America de Sud, care spun ca orice principiu trebuie sa aiba sau are o forta opusa cu care se afla in echilibru. Aceasta credinta, formulata in mod brut, sta la baza unora dintre cele mai mari sisteme filosofice – vezi Platon, Aristotel sau Descartes. Extrapoland, ajungem la diferenta dintre forma si continut, dintre Idei si Forme, daca vreti, care stau pana la urma la baza altor sisteme filosofice – vezi Wittgenstein, cu faptele atomare si propozitiile atomare, care nu sunt diferite, insa ultimele le reflecta pe primele in mod pictural. Insa ma indepartez de subiect.

Ideea dualitatii umane este prezenta si in diferite credinte, in diferentierea care se face intre trup si suflet, intre material si imaterial. Aici exista mai multe opinii: fie trupul este o inchisoare a sufletului, fie este un templu al acestuia care trebuie ingrijit ca atare.

Insa ceea ce primeaza in Pinky and the Brain este ideea ca oricat am incerca, intotdeauna se va duce o lupta in noi insine, intre savant si idiot. Iar de echilibrul pe care acestia doi il ating depinde reusita in planul propus: cucerirea lumii. Este inca adevarat ca existenta celor doua “personaje” in interiorul nostru este necesara si dorita, fiindca nu e bine sa fii nici imbecil notoriu, nici savant neinteles. In cazul Pinky and the Brain, acest echilibru inca n-a fost atins. Normal, altfel n-ar mai fi avut scenaristii o paine de mancat.

De unde asta: anul trecut am discutat la un seminar Dexter’s Laboratory din punct de vedere filosofic si mi-am amintit de asta azi, intr-un moment de maxima plictiseala. Evident ca analiza mea nu se vrea insa una academica, ci doar asa, ceva de umplere a timpului care nu e liber, dar ar putea fi.

Si acum, ma scuzati, ma delectez cu un episod. Pledez pentru temporary insanity din nou.

B: Promise me something, Pinky. Never breed.
P: I’ll try.


2 Comments on “pinky, are you pondering what i'm pondering?”

  1. 1 licuriciu said at 4:20 pm on August 30th, 2006:

    eram mega fan pinky and the brain.super tari desenele.

  2. 2 Probably me said at 11:40 pm on August 31st, 2006:

    The catch phrase in Dexter nu e “Uuuu…”. Este “omelette du fromage”. :P


Leave a Reply