Imi e sila…

Posted: November 15th, 2006 | Author: | Filed under: La naiba! | No Comments »

…de oamenii care asteapta sa li se rezolve problemele de la sine. Sau ca ceilalti sa ghiceasca ce vor ei de fapt si sa le faca pe plac.

Si chestia asta o pot generaliza de la pustoaice de 16 ani depresate ca nu le lasa parintii la disco pana la “rascoala” oamenilor din Ferentari.

Ne-am obisnuit sa traim asistat. Fie de stat, fie de cei din jurul nostru. Sa ni se dea tot pe moca. Sa ne razvratim cand ni se taie macaroana.

Nu e rau sa-ti ceri drepturile, ba dimpotriva. E insa foarte dificil sa ti le cunosti si sa ti le ceri intr-un mod civilizat. Si din pacate unii dintre nou obisnuiesc sa “fight fire with fire” inainte sa fie cazul.

De acord, unii oameni chiar au ajuns la capatul rabdarii si mi se frange inima cand ii vad. Dar de aici pana la a le plange de mila celor care s-au obisnuit sa traiasca precum niste paraziti si a-si cere drepturile in gura mare atunci cand raman fara bani de bautura e drum lung.

Si la fel de lung drum e acela la a intelege ca nu trebuie sa astepti intotdeauna ajutor fara sa-l ceri in mod expres, ca nu trebuie sa faci ca trenul cand nu-l primesti si ca trebuie in primul rand ca tu sa fii capabil sa te ajuti inainte de a cere altora s-o faca.

( ca o paranteza, as vrea tare mult ca unii oameni sa poata sa faca diferenta logica intre stat asistential si stat liberal si sa nu se mire cand cele doua nu functioneaza in paralel… asta presupunand ca partidele de la noi din tara ar avea o ideologie argumentata coerent.)



Leave a Reply