Vantul

Posted: September 7th, 2007 | Author: | Filed under: La naiba! | No Comments »

Vine o zi in care nu mai observi vantul care bate. Il iei de bun, cu toate adierile lui, cu toate zapacelile lui. Ba chiar te enerveaza ingrozitor pentru ca de fiecare data iti ia palaria si-ti zboara hartiile din mana. Vrei soare, vrei caldura, ce atatea adieri.

Il observi doar cand trece brusc pe langa tine si te infioara. Te infioara cu indiferenta lui. Altadata acolo pentru a te racori vara, chiar daca-ti zbura palaria, acum trece ca un strain. A invatat sa se fereasca de tine si in timp a devenit nepasator. Iar tu stai cu pielea arsa de soare si nu stii cum sa te mai racoresti, acum, ca adierile placute au devenit viscol muscator

Si abia acum intelegi ca, de fapt, cand iti zbura palaria dorea ca parul tau sa fie mangaiat de soare si cand iti zbura hartiile dorea sa uiti macar un pic ca esti om mare.

Dar e tarziu. Vantul chiar e viscol, ti-e frig si indesi palaria pe cap in timp ce te tii de hartiile alea ca de un colac de salvare.



Leave a Reply