Choke

Posted: September 14th, 2007 | Author: | Filed under: La naiba! | No Comments »

Sufocare. Senzatia aia ca ai ceva in gat. Ca nu te lasa sa respiri, ca iti ia tot aerul, ca o sa ajungi sa ti se aplice manevra Heimlich, asta daca ai noroc. Senzatia aceea de lipsa de oxigen, momente trecand prin fata ochilor tai.

Asa se intampla si cu oameni, gesturi, amintiri, locuri. Reflex. Aceeasi situatie: te sufoci. Acelasi loc: te sufoci. Aceeasi persoana: te sufoci.

Sufocare. Urat cuvant, urata senzatie. Privarea de ceva ce simteai ca iti apartine fara efort.

Inveti cu timpul sa te feresti de ceea ce te face sa te sufoci. Groaza, teama, frica iti raman intiparite in minte si in reflexe. Incepi sa vezi ce e toxic si are un semn mare deasupra cu “feriti-va de magarus”. Din pacate, sau am ajuns sa cred ca din fericire, ajungi sa vezi asta foarte clar abia dupa o experienta de sufocare, mai ales metaforica. Oameni, locuri, gesturi. Desi si pe astea asa-zis metaforice le simti organic, al dracului de tare.



Leave a Reply