La a doua cafea

Posted: October 14th, 2008 | Author: | Filed under: Eu cu mine | No Comments »

Asa prinde bine niste Amon Amarth in casti dis de dimineata cand abia ma taram pana la munca! Brusc mi s-a lungit pasul si am prins un chef incredibil de a da cu cineva de pamant. Intr-un mod prietenesc, desigur.

Ajunsa la munca si scotand castile din urechi, m-am pleostit din nou. Nimic, nada, 0 chef, mint-rubbing, desi geme biroul de treburi de inceput si eventual si terminat.

Dar parca am simtit putin nevoia de relax dupa ziua de ieri, luni 13, cand tot ce putea sa mearga prost a mers, aproximativ pana la ora 19. Dup-aia s-a mai dres putin treaba. Si atata stres si nervi si situatii complicate si lipsa de aer si dureri de cap s-au strans ieri, incat am simtit nevoia ca pana la ora asta sa nu fac decat doua traduceri amarate si 10 intrebari pentru un chestionar.

Si tot asa, mi-am reamintit ca-mi place sa scriu poezii si-mi place de mor sa simt la extrem, desi uneori cad intr-o autocontemplare a propriilor sentimente care numai bine nu face unui om aflat la birou si gandind.

Asa ca o sa infig din nou castile in urechi si o sa trag cheful de mot sa vina pana la mine. Si o sa fac “shu” vanitatii si egocentrismului, ca stim bine ca despre asta e vorba.