Luni cu miros de brad (artificial)

Posted: December 15th, 2008 | Author: | Filed under: Despre natura lucrurilor, Eu cu mine | No Comments »

Repede-repede. E luni si mai e putin pana la vacanta – ma rog, concediu. Dar pentru mine e vacanta. Simt ca trebuie sa termin toate cartile incepute, sa-mi aranjez toate povestile, sa le netezesc toate cutele, sa le pun in ordine, sa-mi aprovizionez camara, sa-mi apretez singura camasa alba si sa ma asez intr-un colt, linistita, sa astept un an nou.

Sigur ca o sa fac rezolutii. Chiar si cand spuneam ca nu fac, tot faceam, undeva, intr-un colt al mintii mele. Si nu conteaza daca aceste rezolutii sunt facute pe un ton mai vesel sau nu, ca folosesc cuvinte pe care altii nu le-ar folosi, ca injur sau ca vorbesc respectuos.

Teoria mea e simpla, anume ca daca macar o data intr-un an ai simtit ca traiesti cu toata fiinta ta, atunci e de bine.

Dar ce m-a apucat sa-mi fac lista de momente traite cu toata fiinta mea azi, luni, cand e multa treaba si chef 0? Trebuie sa las totul in ordine cel putin aici, la biroul asta, ceea ce e suficient de stresant, mai ales cand mintea mea zboara pe cu totul alte campii. Cei trei magari de care vorbeam zilele trecute si pe care vreau sa-i fericesc cu cadouri mi se par atat de buni si-mi sunt atat de dragi incat, din micul meu pai, o sa mai pun ceva la cadourile lor.

Am plecat ieri la Cora dupa apa si iaurt si m-am intors cu un brad si globuri. Ce sa zic, hohoho. Maine sau diseara se va petrece si prima impodobire de bradut in apartamentul asta calduros de care, uite, ma apuca un drag inexplicabil.



Leave a Reply