E soare afara, e luni, e dupa-amiaza, sunt acasa, in pijmale, am tot timpul din lume sa-mi colorez fiecare unghie cu dedicatie, sa termin sezoanele din Scrubs, sa citesc toate cartile. Si totusi, bleah.
Cred, doar cred, nu sunt asa de sigura, ca m-am plictisit. Oare daca desfac bradul si-l fac inapoi?… Neah. Cred ca ma duc sa-mi cheltui bonurile cadou. E intotdeauna o activitate productiva. Cred.
De fapt, cred ca sunt asa pentru ca m-am obisnuit ca ziua de luni sa fie de cacao. Cu toate ca sunt acasa, unde e cald si bine. Sau poate pentru ca toata lumea lucreaza. Iar eu nu mai am decat sa-mi fac restul de bagaj si sa cumpar hartie de impachetat. Damn.
Ziceam, inainte de concediu, ca vreau sa ma simt ca inainte, cand nu aveam nimic de facut si eram o loaza. Adevarul e ca nu mai sunt o loaza, decat in mintea mea.
Sper ca, intr-o zi, sa descopar ce am impotriva zilelor de luni. Probabil ca s-a intamplat ceva nasol, un ghinion iesit din comun. Naiba sa stie.
Macar mi-am facut cafea buna. Ciudat cum o gura de aer poate sa fie intr-o cana de cafea.
) Pe de alta parte, eu sunt obisnuita sa am timp liber in prostie, de sa nu mai stiu ce sa fac cu el…