Sambata am decolat spre vacanta. Am debutat cu o noapte la Baile Herculane. Am ajuns a doua zi in Zagreb si nici nu stiam ce ma paste luni. Anume: un concert U2 in primul rand, in fata microfonului lui Bono. Doar gardul ma despartea de mine si de el. Doua ore despre care nu stiu ce as putea sa povestesc, dar o sa incerc mai incolo.
Un drum pana in insula Krk, prin toate satele si orasele. O noapte in Malinska, pe aceeasi insula. O baie in Adriatica la 6 jumatate dimineata. O baie in Senj pe la 3 dupa-amiaza. O vizita la Plitvice Jezera de toti banii si in toate nuantele de albastru. O noapte in Korenika si un mic dejun in linistea padurii, plin de albine.
Un drum Korenika – Pitesti dintr-o bucata. Drumurile din Serbia sunt excelente. Defileul Dunarii noaptea la 11: obositor. Cum se face vama in Romania: “Aveti ceva de declarat?”, “Nu.”. “Sigur?”. “Da”. “Bine, treceti.”. Doua zile la mama si trei in Braila. Mici cu mustar la Zilele Brailei. O vizita la Vulcanii Noroiosi. Plimbare prin Intorsura Buzaului. O noapte in Nehoiu despre care trebuie sa spun doar ca am mancat la restauranul pensiunii, langa piata din Nehoiu. Cine mai poate spune ca a facut asta, heh? Un drum pana in Bunesti, langa Sighisoara, de unde sunt strabunicii mei din partea tatalui. Am vazut biserica ortodoxa ctitorita de stra-strabunicul meu, preot Ilie Curta. Un drum uitat de lume spre Sibiu. O noapte in orasul-acasa. Un Mojito langa Podul Minciunilor. Un drum minunat pe Transfagarasan. Acasa. Scapat rochita in vasul de WC – unul din primele lucruri facute.
748 de poze si inima plina, talpile vesele de cat au umblat, mainile ar scrie si ar tot scrie, dar capul ar dormi nitel. Sper doar sa nu uit niciodata cat de fericita am fost, intr-o masina si cu un singur bagaj, si ala pe jumatate nefolosit.
