Nu e chiar asa de trist, nu am ramas fara miere de tot, am ramas doar fara mierea aia buna, pe care mi-a luat-o mama. Mierea aurie, de o consistenta cleioasa, mierea care se arunca in cafea cu o lene incredibila care se transmitea bautorului de cafea. Mai am niste miere, dar pare prea voioasa pentru mine, ma uit la ea cu oarecare suspiciune.
In weekend, am facut o activitate pe care o practic des si cu placere, anume mi-am luat tenisi. In sfarsit, as putea spune. Dat fiind ca mi-as dori toti tenisii din lume si in orice combinatie de culori, ai spune ca mi-e usor sa-mi iau o pereche. Dar nu.
In plus, am mai facut o activitate pe care nu o practic deloc. M-am dus la studioul foto pentru a face niscaiva poze frumoase alaturi de un fotograf care stie ce face. Abia astept sa le vad, unele dintre ele sunt… interesante, as spune.
Si acum mi-e luni si mi-e de toate. Mi s-a rupt umbrela, mi se pare ca se rup toate in jurul meu. As vrea sa stau acasa vreo cateva saptamani, poate chiar pana la finalul anului, sa pot sa ma adun si sa-mi vina in sfarsit ideile alea geniale pe care le astept de ceva vreme.
)
