La Fely si la Mircea

Posted: October 7th, 2009 | Author: | Filed under: Despre natura lucrurilor | Tags: , , | 4 Comments »

Inainte ca Fely si Mircea sa divorteze, ei nefiind, de fapt, niciodata casatoriti, nici macar un cuplu, locuiau impreuna intr-un bloc de pe strada Garii de Nord, langa acea mare gara a Bucurestiului unde eu ma tot invarteam, ba inainte, ba inapoi, ba la mare, ba la Sibiu. Si pentru ca aveau doua camere la ultimul etaj al unui bloc strajuit de – am aflat acum – plopi, normal ca mai mergeam si eu pe la ei.

Ei bine, niciodata n-am sa inteleg cum, din toate locurile pe unde stateam, numai la mine acasa se auzeau pana si pasii si rasetele de dupa 10 seara. La Fely si Mircea, cum se intampla de altfel si in Rahova, puteam sa punem dinamita in camere, ca nu auzea nimeni. N-auzea nimeni behaiturile corului Magarilor Veseli si Abtiguiti, n-auzea nimeni rasetele de dupa palinca lui Mircea, n-auzea nimeni dansurile incinse pe loc, de parca eram in club.

Acolo aveau loc cinele de psihopati, adica ale prietenilor mei, unde fiecare gatea, pe rand -de fapt, Mircea si Fely au gatit cel mai mult si cel mai des. Acolo se facea liniste cand molfaiam din bucatile pregatite de cine pica la rand. Acolo s-a jucat mima si am ramas eu celebra pentru imitatia mea de porumbelul pacii. Acolo, sub privirile disperate ale unei Fely proaspat din spital venita si cu piciorul imobilizat, s-a pus hartie igienica pe lustra si s-au batut oameni – amical, desigur – cu sticle de cola goale. Acolo s-a serbat Mircea care a adormit pe jos si care a cantat “Casuta Noastra” in somn.

Ei, acolo m-am intristat eu o data cel mai tare, acolo m-am tot framantat, m-am emotionat, m-am prezentat in fata tuturor in cele mai ciudate ipostaze – de exemplu, gatind. Acolo am stat si am cugetat noaptea, pe intuneric, in bucataria minuscula, acolo aproape ca am luat decizii, pentru ca a doua zi, tot acolo, sa le schimb.

Acolo ma gazduia pe mine Fely la ea in pat, in pijamalele ei. Mi-am lasat si eu niste lucruri acolo, si acolo au si ramas. Trancaneam pana tarziu in noapte si ne trezea vecinul nebun de sub noi pe la 7 jumatate, 8. Beam cafeluta si luam micul dejun, toate printre povesti si ganduri si planuri si de toate. Mai si incercam sa invatam, cand intram la ananghie, dar esuam lamentabil in Club A sau ascultand Planeta Moldova.

Dupa ce au divortat astia doi, adica Fely s-a mutat pe la mama lui naiba, la Mall Vitan, n-a mai avut parte de nopti acolo, si mi-e dor si de asta. Mi-e cam dor si de depresurile mele pe care mi le vindeca Mircea cu o ciocolata seara si o cafea dimineata.

Si chiar daca in apartamentul ala n-am mai pus un piciorus de mult, tot ma bucur de zambetele lor si de chestii misto pe care inca le mai facem impreuna.


4 Comments on “La Fely si la Mircea”

  1. 1 iulia said at 1:25 am on October 8th, 2009:

    si mie imi e dor :(

  2. 2 Sunkissed said at 10:56 am on October 8th, 2009:

    of… las’ ca lucrurile evolueaza (in mai bine, sper)

  3. 3 paperfingered said at 4:37 pm on October 9th, 2009:

    si cizmele mele zac tot la fely si la mircea… si cafeaua de dimineata bauta acasa si preparata la ibric pe aragazul aprins mai mereu cu chibrituri tot la ei a ramas … si noptile alble si umbra coversilor vechi… si iesirile la OMV in toiul noptii… si televizorul dat la maximum cand inca n-ai facut bine ochi… si prima poveste pe care ne-a spus-o mircea… si prima tocanita cu mamaliguta a lui fely… si multe alte lucruri de care m-ai facut tu azi sa-mi amintesc…

  4. 4 Sunkissed said at 4:51 pm on October 9th, 2009:

    ah, omv-ul! am uitat de omv!


Leave a Reply