Am reusit iara sa incep mai multe carti in acelasi timp. Acum citesc “Vorbitor in numele mortilor”, de Orson Scott Card, pentru ca mi s-a parut logic sa continuu cum trebuie povestea lui Ender. Insa pana acum, nu gasesc in mine fascinatia fata de carte pe care am avut-o cand am citit “Ender’s Game”. Am tot incercat sa-mi impun sa nu judec o carte dupa prima parte a ei, dar mi-e greu, deocamdata.
Am inceput si “Rusinea”, de Salman Rushdie (thank you, Fely), dar, asa cum ma asteptam, de altfel, am simtit ca nu e momentul s-o citesc acum si am abandonat-o pentru cand va veni acel timp. Cartile lui Rushdie au acest minunat dar de a veni la mine cand trebuie sa le citesc, mai toate scrierile sale le-am devorat intr-o zi sau noapte, chiar daca au sute si sute de pagini si sunt convisa ca numai asa il pot citi.
Mai am pe lista, bineinteles, “Xenocid”, tot de Orson Scott Card. Am mai achizitionat, cu ocazia unui raid prin Carturesti mai demult, “Exclusa” de Luigi Pirandello si “Evanghelia dupa fiul”, de Norman Mailer. Daca cu primul autor mentionat m-am mai intalnit si de fiecare data a fost placut, nu am citit nimic din ce a scris al doilea. Sunt curioasa.
Pe lista de achizitii imediate am “Bestiar”, de Julio Cortazar (era sa mi-o cumpar, dar mi-am amintit ca se poate sa o am deja acasa, dar pe masura ce trece timpul cred ca nu e asa si nu o am) si “Muzica pentru cameleoni”, de Truman Capote – ambele intalniri abia asteptate cu oameni pe care-i citesc cu drag.
Daca as putea, m-am muta intr-o librarie si as manca carti cu dulceata.
. Ti-l fac cadou :*
