A sunkissed world

Cred ca o buna parte din secretul depasirii unei depresii de ianuarie consta in a achizitiona o pereche de cizme. Cand ti-e cald si bine la picioare, lumea parca nu mai e un loc asa de negru. Sigur, exista posibilitatea sa intri din nou in depresie cand vezi mizeria de pe jos in care trebuie [...]

Cred ca m-a lovit depresia de iarna. Depresia aia afurisita de ianuarie, despre care eu sustin ca e cea mai teribila luna din an. Luna in care aburii sampaniei se duc si stergi oglinda, te vezi bine de tot, cu cearcanele si ridurile si alegerile tale, cu nestramutata convingere, pe care poate n-o spui tuturor, [...]

Am avut o perioada in care ma lasam cucerita de orice culoare mai tare si de orice nuanta care-ti sarea direct in ochi. Cred ca mi-a trecut, o data cu adolescenta. Acum am o reactie de om mahmur la orice inseamna zgomote puternice, oameni care tipa fara control, manifestari puternice de sentimente cand nu e [...]

Ma tot mir, de azi de dimineata, cat de intamplatoare imi par toate lucrurile. Asta poate sa fie si bine, si rau. Bine, pentru ca nu incetez niciodata sa ma mir. Rau, pentru ca deseori nu vad ca lucrurile pentru care chiar am muncit nu sunt doar niste intamplari. Si mai rau, pentru ca ma [...]

Iar, pot sa zic ca m-am saturat. Am un tonus foarte bun dimineata, insa se intampla ceva peste zi, ceva nedefinit – sau poate prea definit, din care cauza imi pare neclar si gri – care ma face sa dau, vorba ceea, cu basca de pamant. Mi-e teama ca am ajuns sa iau drept normale [...]

Asa ma adresez eu, poate nu chiar atat de politicos, celor patru pulpe de pui care asteapta cuminti in tava. Dat fiind ca e sambata, mi s-a parut foarte elegant din partea mea sa ma duc frumos la aerobic, ca apoi sa vin acasa si sa gatesc. Am pregatit, astfel, niste ciuperci cu smantana si [...]

De la un timp, ma zbat asa intr-o stare de somnolenta combinata cu acuta luciditate. Motiv pentru care nu-mi mai gasesc rostul si nici canile de cafea incepute. Cateodata, de fapt, ma gandesc sa fie ma lasa memoria, fie exista un duh care se joaca cu mine si lasa lucrurile prin casa pe unde nu [...]

Venind acasa seara, dupa o zi pe dos, cu nasul infundat si infipta bine in bocanci, astfel incat sa nu uit ca mai am si picioare, mi-am tras doua palme metaforice. De cand, ma rog, nu mai iubesc eu zapada si nu mai vad in ea un prilej de zambete ghiduse? De cand nu m-am [...]

Totul e intors pe dos. De doua zile, ninge de jos in sus. Mi-e greu sa merg asa, invers, cu picioarele bine infipte in pamant. Nu stiu cum sa-mi inchei nasturii in fata. Eu ma simt de-a dreptul intoarsa pe dos, nu inteleg cum reusesc sa tin tot ce nu vreau la vedere si tot [...]

M-am simtit foarte stupid azi. Pentru ca am iesit din casa fara sa ma uit pe geam, astfel incat habar n-aveam ca e urgie. Cand am iesit in casa scarii si am vazut ce si cum, nu mi-a mai ramas nimic de facut, in afara de rugaciunea “da doamne sa nu ma inzapezesc” si sa [...]