13 Jan, 2010
Ziua 1 sau De ce ar trebui sa ne traim viata la maxim
Posted by: sunkissed In: Me, me, me!
Va spun eu ca dupa o ora de spinning, in conditiile in care nu ati mai facut miscare niciodata, vi se pare ca puteti sa cuceriti lumea. Nimic nu e imposibil – mai ca ai dansa pe strada dupa muzica din mintea ta, daca ai mai putea sa te misti si daca nu ti-ar suna inca in minte muzica de la spinning.
E asa de relaxant, in ciuda muschilor incordati si a durerii de spate (de ce tocmai de spate, nu stiu), incat te bate gandul sa te duci si azi la aerobic, desi prudent este sa nu care cumva, doamne fereste.
In plus, e miercuri si mi-am dat seama (fara legatura) ca eu trebuie sa mai merg la un concert U2. Cel din Croatia a fost atat de…minunat, incat cred ca-mi mai trebuie o portie de minunat. Am stat in dubiu pentru ca vorba ceea, banii, planurile de viitor si altele, dar dupa ora de spinn, decisa sa traiesc cat mai mult cu putinta inainte sa cad bucatele de pe bicicleta, cu un zambet mare pe fata, am zis “ce naiba, hai s-o fac si pe asta.”. Pe principiul lui Terry Pratchett: “It is often said that before you die your life passes before your eyes. It is in fact true. It’s called living.” Asa ca ma bate gandul sa ma duc la turcaleti in septembrie, in Istanbul, sa vada si ochiul meu o moschee si un concert U2.
Altfel, sunt bine dispusa, insa cu activitatea cerebrala spre 0. Mi-e greu sa ma gandesc si la altceva, de fapt, mi-e greu sa ma gandesc punct.

