Imobila in ianuarie

Posted: January 28th, 2010 | Author: | Filed under: Eu cu mine, La naiba! | Tags: , , , , , | No Comments »

Cred ca m-a lovit depresia de iarna. Depresia aia afurisita de ianuarie, despre care eu sustin ca e cea mai teribila luna din an. Luna in care aburii sampaniei se duc si stergi oglinda, te vezi bine de tot, cu cearcanele si ridurile si alegerile tale, cu nestramutata convingere, pe care poate n-o spui tuturor, ca undeva, cumva, totul ramane la fel.

Nu inteleg luna asta si nu sunt de acord cu ceea ce o las sa faca. Mi-e rau. Mi-e rau de dor, de somn, de a vrea mereu si mereu ceva mai bun, de a ma simti nevolnica, de a nu avea incredere in creierul si picioarele mele si de a avea prea multa incredere in sufletul asta plin de caverne.

Ma tarasc prin zapada, iar “ma tarasc” este alegerea corecta a cuvintelor. Azi m-am surprins tragand de cizme, lasand nu urme de pasi fermi si veseli, ci dare de animal lovit. Si mi-e bine, sau cel putin ar trebui sa-mi fie, in afara. In afara e curat si trag linii si desenez viitorul, am perspective si povesti care abia acum se scriu. Dar undeva inauntru, se tarasc picioare, se simte aceeasi si aceeasi goliciune. Tremur de frig mereu, in sinea mea, dar in ianuarie, frigul de afara imi aminteste de asta si mai abitir.

Si cel mai rau este ca intepenesc, fizic si mental. Fizic, n-am fost in stare azi sa trag de mine la sala, am facut exercitiile cu jumatate de suflet si un sfert de corp. Mental, m-am intepenit in clisee si in ideile mele vechi de cand lumea.

Nu mai vreau luna asta! Nu mai vreau sa simt ca depind de ea.

Planning all my days away
But never finding ways to stay
Or ever feel enough today



Leave a Reply