14 Jun, 2010
Pe doua roti – episodul doi
Posted by: sunkissed In: Despre natura lucrurilor|Me, me, me!
M-am decis ca, indiferent cat e de cald si cat ma chinui sa urc bicla sus in birou, ca sa nu mai zic de cat de mult ma chinui, contrar asteptarilor mele, sa o urc in lift (asta pentru ca sunt neindemanatica tare), este incomparabil mai bine sa vii cu bicicleta la munca decat cu ratb-ul.
Dar cum mai aveam nevoie de cateva chestii, am fost la Decathlon ieri, noul meu magazin de suflet, si mi-am cumparat niste benzi reflectorizante, un rucsac mic de tot, cat sa incapa in el casca si alte bunuri si o pereche de pantaloni scurti… de la copii. Ce sa fac daca pentru Quechua eu am 14 ani?
Mai voiam un suport pentru bidonul de apa, insa n-am mai gasit (la departamentul cu lucruri pentru biciclete, rafturile erau cam goale) si o oglinda, dar, la fel, n-am mai gasit.
Asa ca azi mi-am pregatit rucsacelul, astfel:
- am atasat de el insigna mea cu Dark Side Of The Moon – ca sa ma simt si eu bine
-am pus in el un tricou de schimb
-portfardul, deh
-parfumul si deodorantul
-si un prosopel.
Si am pornit la drum. Incet de tot, ma depaseau alti biclisti, stat regulamentar la trecerea de pietoni, stat regulamentar la toate trecerile de pietoni, abia mi-am facut curaj sa ma bag pe carosabilul putin circulat de pe la Piata Cotroceni, pentru ca pe Eroilor am incercat sa ma bag, dar mi-am intors frumos bicicleta din drum cand am vazut ca nu prea aveam loc, cu mare frica de cainii pe care ii auzeam latrand in departare – dar am ajuns la birou! Cam o jumatate de ora mi-a luat sa ma usuc, sa-mi revin, sa beau niste apa, sa ma schimb si sa ma aranjez. Bicla e tot sus, in birou, cu mine.
Per total, a doua experienta cu bicla prin oras a fost ok si sper sa fie si urmatoarele la fel de line, chiar daca nu ajung in timp record la munca – mi-am luat-o ca sa ma distrez, nu sa ma teleportez.
