A sunkissed world

16 Aug, 2010

Bella Venezia

Posted by: sunkissed In: Despre natura lucrurilor

Venetia este un vis. Un oras viu. Un oras care zambeste cu un ochi si care plange cu altul. Un oras in apa, pe apa, cu apa. Un oras unde s-au intamplat si s-au pictat atatea, incat nu mai are Pamantul destul timp sa le povesteasca. Asta pentru ca tot ce s-a intamplat in Venetia este important, fiecare pas, fiecare barca ce a strabatut vreun canal, fiecare slujba care a rasunat vreodata intr-o biserica.

Venetia e un oras sufocat de turisti. Totusi, daca te plimbi suficient de mult si renunti la piata San Marco si la podul Rialto, o sa vezi si fata ei linistita, o sa auzi marea cum se izbeste de piloni, o sa auzi cantecul unui gondolier care canta din placere, nu pentru bani, o sa auzi pasarile si nu aparatele foto, o sa vezi verdele din Gradinile Publice si o sa simti briza la Arsenale.

O sa vezi cum se vede in departare marea cea mare, o sa simti cum, mai departe, e ceva, altceva, o alta lume, pe pamant, dar care nu prea te mai intereseaza. In Venetia, inveti sa renunti la principiile tale de turist care nu vrea sa se abata de la harta lui. Inveti sa te ratacesti. Indata ce pui piciorul pe pamant Venetian, nu mai ai de ales. Nu-ti mai pasa.

In Venetia, cainii sunt urati, dar nici lor nu le pasa. Sunt strambi, unii au capul prea mare, altii au picioarele prea scurte, altii sunt tigrati cand nu ar trebui sa fie si altii se uita cu jind la cateii cei frumosi ai turistilor.

In Venetia, chelnerii si ospatarii sunt amabili si iti ofera cele mai bune vinuri, cele mai bune cafele si cu siguranta cele mai bune paste. Totusi, nu-s de lepadat nici sandvisurile lor cu rucolla, serite in picioare pe strazi pe care a doua zi n-ai sa mai stii cum se ajunge.

In Venetia, daca ai noroc, ai camera cu vedere la canal si cu mobilier tipic venetian, astfel incat sa dormi visand picturi de Tintoretto si sa te trezesti in miez de noapte, cand mai trece o barca, intrebandu-te ce a fost asta.

In Venetia, arta e la ea acasa. Pieta a lui Titian, opera neterminata si pictata cand orasul era sub asediul ciumei, Tintoretto si al sau Miracol al Sclavilor, Donatello in Santa Maria Gloriosa dei Frari, caii din basilica San Marco, La Tempesta a lui Giorgione, Iadul lui Hieronymus Bosch, Imperiul Luminii al lui Magritte, Nasterea Dorintelor Lichide a lui Dali, Maiastra lui Brancusi, intreaga Ca’Rezzonico, cu magistrala ei sala de bal, cu budoarul in care mi-era rusine sa intru, cu un pod plin de picturi si cu mobilier si decoratiuni care te faceau sa te simti inapoi in timp, cu frescele lui Tiepolo la care te uiti pana uiti de tine, Ca’ Pesaro si primul Klimt pe care il vad, Judith II (Salome), Kandinski si Miro, rosu titian peste tot, Palatul Ducal, pazit de Marte si Neptun, de o frumusete impunatoare si de o solemnitate atat de rara, cu temnitele sale unde calci incet, sa nu deranjezi prizonierii, cu ingeri si statui peste tot, cu Carlo Goldoni imortalizat intr-o piata, cu Muzeul Muzicii si ale sale viori, laute si chitari atat de vechi…

In Venetia mai si ploua, cadentat si dramatic, ca mai tot ce se poate petrece aici. Ploua cu picaturi mari, reci, ploua cu nepasare, ploua alungand vanzatorii de genti contrafacute care acum se reprofileaza pe umbrele, ploua batand in geam la cafenelele unde indragostitii se feresc de ploaie, cu un pahar de prosecco sau un Bellini.

Venetia are mirosurile sale, ritmul sau, cafeaua sa si mai ales atitudinea sa de doamna adevarata, doamna batrana, care isi mai coase un nasture la rochia destul de veche, insa suficient de impunatoare. Venetia nu oboseste niciodata, scrie povesti pentru fiecare pereche de picioare care o strabat, neobosite si intrebatoare. Venetia nu e a noastra, insa nici nu mai stie a cui sa fie. Venetia isi mai apartine doar sie. Mi-e deja atat, atat de dor de ea.

Share this: Twitter | Facebook

1 Response to "Bella Venezia"

1 | A sunkissed world » Blog Archive » Lumea e mare…

May 20th, 2015 at 10:48 am

Avatar

[…] Iaca ce-am scris despre Veneția acum 5 ani: Bella Venezia […]

Comment Form

Facebook LastFM StumbleUpon Twitter

Arhiva

August 2010
M T W T F S S
« Jul   Sep »
 1
2345678
9101112131415
16171819202122
23242526272829
3031  

About

"Some people never go crazy. What truly horrible lives they must lead." Bukowski

Silvia's books

American Gods
The Graveyard Book
Dance Dance Dance
Kafka on the Shore
Foundation
Prelude to Foundation
Lolita
One Hundred Years of Solitude
Slaughterhouse-Five
The Catcher in the Rye
The Blind Owl
Steppenwolf
Demian/Siddharta/Der Steppenwolf
The Glass Bead Game
Demian
Peter Camenzind
The Fairy Tales of Hermann Hesse
Gertrude
Knulp
Rosshalde


Silvia's favorite books »

Take a look



Kokoro by Natsume Sōseki