Ierarhii rasturnate

Posted: August 20th, 2010 | Author: | Filed under: On the eighth day God created coffee | Tags: , , , , | No Comments »

Incep sa cred ca cea mai buna cafea din lume e asta de acasa, de acum, din cutia ei cu buline colorate, adusa din Venetia cu drag si cu speranta ca o sa am parte de mai multe dimineti venetiene decat am avut, de fapt. Si asa e. Uite ca o beau de cateva dimineti si, in momentele alea, ma cuprinde linistea de atunci, oricat de obosita m-as trezi, oricat de grea e ziua care ma asteapta, oricat de mare e nehotararea mea in fata oamenilor si a lumii, in general.

As vrea sa gasesc locul ala de pe pamant unde sunt niste bariere, pe care scrie “omul modern” si pe care eu sa le sparg cu sete si furie, cu dorinta de mai bine, cu un pumn mic, dar hotarat, cu energia unui om care si-a baut cafeaua venetiana, care si-a pierdut starea de joi si care e in acea etapa unde nu se mai fac lucruri vechi si nu se descopera, inca, altele noi.

Aceeasi senzatie de cafea buna de acasa si de chef sa sparg niste bariere am mai avut cand eram la liceu si se intamplau lucruri din sfera anilor de atunci. Inca incerc sa inteleg daca nu cumva la baza a tot e vorba de nevoia de a schimba ceva sau faptul ca stii ca se va schimba ceva.



Leave a Reply