Ca o sfoara intinsa la maxim

Posted: July 9th, 2011 | Author: | Filed under: La naiba!, On the eighth day God created coffee | Tags: , , , , , , | No Comments »

Tensiune maxima, risc sa ma rup. Sa ma desir, sa ma dizolv, sa dispar, sa ma elimin.

Si toata starea asta ma tine pana la prima cafea. Insa e suficient cat sa simti ca e posibil sa existe eternitatea. De cand m-am mutat, diminetiile sunt stranii, pana invat sa adopt casa asta. Dar cafelele, cafelele sunt la fel. Ma trezesc, imi infig scobitori in ochi si ma invata sa privesc clar.

Azi noapte am visat ca aveam drept animal de companie o pasare. De fapt, era un pui de pasare si mie mi-era teama sa o iubesc, pentru ca ma gandeam eu ca va creste si ori va pleca, ori se va schimba asa de tare incat nu o voi mai recunoaste.

Am stiut sa ma povestesc mai bine decat o fac acum, la un moment dat. Acum incepe sa mi se faca lehamite. Cred ca e de la multitudinea de revelatii avute in ultima vreme, din care majoritatea au fost aducatoare de insomnii si resemnari. Singura solutie ar fi un somn bun si sa cunosc mai multi Oameni si mai putine Posibilitati.



Leave a Reply