Coama leului

Posted: August 9th, 2011 | Author: | Filed under: Despre natura lucrurilor, Eu cu mine | Tags: , , , , | No Comments »

Leii stravezii au si ei coama.

Leii mei stravezii au plecat in concediu. M-au lasat singura, pe asfaltul incins, in ultima mea zi libera pana cand o sa ma scufund iar in concret.  De cand au plecat ei, simt o acuta senzatie ca scrisul imi face rau. Simt ca ma expun asa cum sunt, dar nu sunt asa tot timpul si oamenii presupun lucruri nu neaparat reale. Si nu-i vorba ca imi pasa foarte mult de oameni, doar de cei pe care ii cunosc si care nu ma mai intreaba pe mine, presupun direct.

Mi-e lehamite cand folosesc scrisul pentru a descrie. Mi-e lehamite cand pun atatea lucruri din mine in cuvinte. Mi-e lehamite de nimicuri care se infiltreaza in fiecare virgula. Mi-as dori sa nu mai simt chestii imaginate si imaginare, mi-as dori sa simt fizic lucruri. Sa nu mai fiu un copil turbat. Mi-e lehamite de indecizii, imobilitate. Mi-e atata de lehamite de doruri pe care nu mai stiu cum sa le organizez. Mi-e lehamite de faptul ca scrisul asta e ca un algocalmin.

Dar oricat mi-as dori, unele chestii nu pot fi negate. Cum ar fi ca pana si un leu straveziu are coama. Coama leului va fi mereu acolo, chiar daca te uiti in alta parte.



Leave a Reply