3 ore de biciclit

Posted: September 4th, 2011 | Author: | Filed under: Despre natura lucrurilor, Eu cu mine | Tags: , , , , | No Comments »

Azi am decis sa nu ascult de lene. Dupa o seara de sambata esuata la mal, dupa o bere solitara pe balcon pe la patru jumate dimineata, dupa o dimineata ciudata, o omleta stranie, niste paste mult prea iuti si un somn stricat, am decis ca mai bine imi scot mandra la plimbare. Asa ca am pornit si am biciclit in veselie, dovedindu-mi ca mi s-a vindecat degetul, ca e bine cand faci lucrurile fara scop, ca efortul fizic te face sa nu te mai gandesti asa mult la prostii si ca e mult mai bine sa vii acasa pe doua roti cu prieteni decat singura.

Data viitoare cand o sa am tendinta de a ma purta ca un copil de 12 ani, o sa fac ce ar face, de fapt, un copil de 12 ani: imi voi scoate bicicleta si voi pedala repede-repede, de parca ar fi toti demonii dupa mine. Sigur o sa fie ma bine si poate asta o sa ajute si conexiunile mele neuronale sa fie, nu stiu, ceva mai rapide.

Una peste alta… nu stiu de ce oamenii au impresia ca un copil de 12 ani se poarta dubios. E, macar, sincer in dubiosenia lui. Un copil de 12 ani nu se joaca asa cum se joaca adultii, cu ascunzisuri si alte tampenii. La adulti e problema, nu la un copil sincer si jucaus. Si la modul acela in care cred ei ca stiu sa rezolve problemele fiind ascunsi si misteriosi.

La modul in care merg lucrurile si la modul in care stiu eu sa gestionez situatiile, nu-i de mirare ca incep sa imi placa, cat de cat, pisicile. S-ar putea sa descopar, la o varsta venerabila, ca ar fi bine sa-mi iau vreo cateva si sa stam impreuna, singure, intr-o camera tapetata cu iluzii si alte chestii din astea, triste, fireste.



Leave a Reply