Sau ceva de genul asta

Posted: January 17th, 2012 | Author: | Filed under: Despre natura lucrurilor, Eu cu mine | Tags: , , , , , , | No Comments »

Observ ca nu mai stiu sa definesc oameni, situatii, circumstante si asa mai departe. Parca traiesc intr-un soi de ceata metaforica si, culmea, imi place asta. O ceata in care nu vezi decat la doi metri in fata si, pentru ca e o ceata metaforica, ai totusi incredere ca dincolo de aia doi metri este ceva frumos si pasnic.

Am inceput jobul nou si am senzatia, din ce in ce mai concreta, din ce in ce mai palpabila, ca lucrurile sunt unde si cum trebuie sa fie.  Intotdeauna mai sunt chestii perfectibile si de data asta pe bune ca nu simt treaba asta ca pe un ghimpe in coaste.

Corelat cu faptul ca ma simt ca in ceata si ca imi place, putem sa spunem ca, in sfarsit, am ajuns si eu in punctul unde pot spune ca iau chestiile pe rand si ca nu ma mai framant asa de tare pentru ce si cum o sa fie.

Vreau sa vina primavara ca sa pot sa imi permit sa fiu nazuroasa. Am aflat ca primavara li se permite aproape orice femeilor. Nu stiu de ce si nu ma intereseaza prea mult daca e corect.



Leave a Reply