9 ani

Posted: March 19th, 2012 | Author: | Filed under: Eu cu mine | Tags: | 1 Comment »

Numar anii de parca ma astept sa ma duca undeva.

I-am numarat intai cu furie, apoi cu rabdare, pe urma cu un pic de speranta (nici eu nu stiu exact in ce), apoi cu un soi ciudat de drag, ca acum… sa ii numar pur si simplu.

Nu stiu daca m-am impacat cu ideea sau chiar m-am suparat foarte tare ca m-ai lasat sa ma intreb tot felul de lucruri. Nu stiu de ce inca mai astept sa-mi spui tu cum stau lucrurile cu mine. Nu stiu de ce mai astept o aprobare care nu o sa vina. Si daca ma amagesc eu ca da, uite, sigur tata ar fi fost de acord cu modul in care fac lucrurile, stiu ca e doar atat – o amagire.

Mi-e tare frica sa nu fi fost mandru de mine, acum, in momentul asta specific al vietii mele, in care simt ca drumul e bun si atitudinea, la fel. Mi-e mereu drag intr-un fel dureros sa ma gandesc la cum ar fi fost sa vin acasa si sa fii si tu. Mereu ma imbrac frumos in ziua asta pe care nu mai stiu cum sa o iau.

Suntem suma alegerilor noastre si eu, cumva, sunt suma tuturor gandurilor contradictorii avute in legatura cu amprenta lasata de tine si de disparitia ta. As vrea sa nu ma mai gandesc la disparitia ta. As vrea sa ma gandesc doar la tine. Si sa nu-ti uit vocea si chipul. Atat.


One Comment on “9 ani”

  1. 1 mihaela marinescu said at 5:35 pm on March 19th, 2012:

    Te iubesc !