Despre tot soiul de oameni

Posted: July 31st, 2012 | Author: | Filed under: Eu cu mine | Tags: , , , , , | No Comments »

Oamenii cu doua fete nu reprezinta o problema pentru mine. Daca nu e una, e alta. Clar. Pentru mine, e problematic cand oamenii au mai multe chipuri; si le afiseaza fix cand li se nazare. Nu stii niciodata de e unul, de e altul dupa colt.

Oamenii care traiesc in bezna nu sunt nici ei o problema pentru mine. Insa sunt o problema cei care traiesc in bezna si insista sa stinga lumina si de unde sunt eu. Sunt sigura ca pamantul asta e destul de mare cat sa ne incapa pe toti. Si totusi, din cand in cand ma trezesc, ca in dr. Who: Hey, who turned out the lights?

Vorbeam mai demult de oamenii spam. De atunci si pana acum, am mai marcat drept spam cativa. Viata te invata tot timpul chestii, daca tu esti prea infatuat/prea tanar/prea increzator ca sa le inveti singur.

Sunt introspectiva. Sunt convinsa ca, pana acum, am facut in acelasi timp si cele mai proaste alegeri posibile, si cele mai bune. Sunt convinsa ca ma asteapta multe. Si nici macar nu ma mai sperie asta. Am invatat sa iau orice limita ca o provocare – ceva ce se poate explica, la modul brut, asa: “Asta nu mi se poate intampla?! Ia sa vedem”. Si incep sa ma joc si sa imping chestiile in directia aceea, doar ca sa se intample, sa cada drobul si sa se linisteasca si inima, saraca.

Zen. Oameni cu 15 mii de fete, oameni care traiesc in bezna, oameni spam or sa tot mai fie, iar lectia cea mai grea dintre toate, pentru mine, este ignorarea. Nu una la modul declarativ, una de fronda, ci una reala, consistenta. Zen.

Mi-e dor de mine de cand aveam 20, 23, 25 de ani. Pentru ca ma cunosc. De cea care urmeaza sa fie, nu poate sa imi fie decat putina teama.

De-asta imi place mie ziua mea, cu toate ca ma face putin trista. Ma concentrez pe cadouri si mai uit de oameni, intamplari, scheleti in dulap, scheleti adusi nou in dulap, plasturi sufletesti care cad cand ti-e lumea mai draga, lipsuri si nevoi interioare.

Si maine e august, ca sa vezi.



Leave a Reply