Fuga fuga

Posted: December 19th, 2013 | Author: | Filed under: Despre natura lucrurilor | Tags: , | No Comments »

Zilele astea dau numai de oameni încrâncenați. Oameni pe care în alte vremuri i-aș fi luat de ciuf și i-aș fi silit să-mi spună de ce, doamne, ce de sunt așa de răi, ușor de supărat, bănuitori sau pur și simplu răutăcioși.

Acum – și nu m-am decis încă dacă e mai bine așa – nu prea îmi mai pasă. Nici dacă intră în sfera mea de Zen. Nu-i nimic, mă dau eu puțin mai încolo. E ok, nu mă supăr. Probabil că fiecare are motivele sale să fie așa cum e. Poate că unii oameni sunt doar singuri – iar asta e tare, tare greu. Poate că alții iubesc să fie așa și poate că majoritatea dintre ei or să realizeze că nu le aduce nimic bun toată încrâncenarea asta. Poate că alții se înconjoară de oamenii greșiți și de asta obosesc mai repede. Și nu renunță la ei pentru că – vezi mai sus – e tare greu să fii singur.

Am și eu încă o groază de chestii care mă irită uneori. Am mulți oameni de care obosesc să tot fug. Oameni care vor să pară mai mult decât sunt. De ce, nici eu nu știu. Oameni care îi judecă pe alții numai de la cădurică, din cutia din care, de regulă, gândesc. Chestii din țara asta – oho, și câte.

Asta mă face să mă bucur că încă sunt vie. Numai că, vedeți voi, trebuie să mă mut din ce în ce mai des. Să am grijă de Zen din ce în ce mai tare. Iar asta mă întărește din ce în ce mai mult. Ca un ciment din ăla lăsat la dospit, numai că pe mine oamenii mă pun să alerg.

Nu e de mirare că fug de lucrurile pe care nu le mai am acumulând altele să le țină locul. Ieri am fost la cumpărături.



Leave a Reply