A sunkissed world

Poza asta e de acum patru ani si un pic. Acum in august nu am vazut vreun rasarit, inca. Adevarul mic e mic de tot si sta bine in mine. In mine, care ma simt gratioasa ca o girafa, evidenta ca un strut mov, ametita ca un leu nemancat si inapta ca o palamida. Adevarurile [...]

As vrea sa spun ca imi pare foarte rau ca nu reusesc niciodata sa invat ca povestile nu trebuie tarate in realitate, cu niciun pret. Am ascultat de prea multi oameni atunci cand mi se spunea: fa asta! Incearca asta! O sa-ti para mai rau daca nu incerci! Si uite unde s-a ajuns. La gatuiala [...]

Iulie se termina cu nesiguranta. Abia astept august, fie si din superstitia stupida ca in august e mai bine; sau ca, daca nu e, cui ii mai pasa. In iulie m-a ars soarele si m-a plouat, ambele prea mult. Ce imi pare rau ca am facut, in iulie, e ca am gandit prea mult si [...]

Ghici ce? Sunt perplexa si paralizata. Din nou. As vrea sa pun pauza la timp si nu pot. As vrea sa ma opresc din a-mi face rau si nu pot. As vrea sa stiu ceva concret si nu pot nici macar sa ma gandesc la cat fac 2 plus 2. Si unul din cele mai [...]

Am visat foarte urat azi noapte. Am visat urat, adica nu un cosmar sau ceva de acest gen. Nu. Mai rau; am visat amintiri. Am visat locuri si oameni. Si mai rau decat mai rau: am visat sentimente. Asa ca azi mi se pare ca acesta e visul si alta e realitatea. M-am desprins greu [...]

Una peste alta, a fost un an. Da. Nu stiu ce fel de an a fost si sincer, nici nu ma mai intereseaza. A fost un an in care am invatat multe in cateva luni, am uitat si mai multe in cateva zile. Am dat o casa pe alta mai mare. Am ramas constanta in [...]

Stiu ca nu e bine ca magicienii sa-si dezvaluie secretele. Dar uneori ma gandesc ca, daca as fi stiut cum fac unii oameni ceea ce fac, atunci cand parea ca fac magie cu sufletul meu, e posibil ca desfasurarea si finalul unor povesti sa fie altele. Stii, bai, Iepure, eu te-am aratat intotdeauna, si inainte [...]

Incep sa nu mai inteleg nimic. Oamenii par ca se grabesc si nu prea. Alearga, dar fara convingere; zambesc, dar fara suflet. Ma intreb de nu le e greu sa traiasca la doua capete. Ca o lumanare care arde prea repede, in contradictoriu. Oare sa fie de la zapada si soare? Sa fie de la [...]

Se intelege, sper, ca nu am ajuns la performanta de a nu mai gandi deloc. Nu. Inca nu sunt asa de calma, dar imi doresc sa iau o pauaz de la anumite ganduri. M-am concentrat foarte mult asupra unor oameni. Marturisesc ca m-am concentrat mai mult asupra urmelor lasate de ei cand au trecut prin [...]

Ziceam, de mai multe ori, mai multor oameni si mai ales mie, ca atunci cand pestele se impute de la coada, plec si foarte rar ma mai uit inapoi. Uneori m-am uitat inapoi si am regretat. Ca atare, primul meu instinct a fost corect. Sunt insa siderata si lasata intr-o stare neplacuta cand oamenii pleaca, [...]