A sunkissed world

Cred ca exista oameni radioactivi. Oameni langa care stai linistit si pac! te trezesti cu o tumoare sufleteasca. Te duci apoi la medic si nu stie nici el ce tratament sa-ti dea, se scarpina in cap si te trimite sa stai printre alti oameni, poate-poate uiti de primii, daca nu chiar sa scapi de tumoare. [...]

A venit si toamna de-a berbeleacul peste mine. Are chef de glume si de nazdravanii, ma trage de maneca sa mai las prostiile acasa si sa ies in parc, sa facem impreuna misto de frunzele care au cazut, lesinate, la pamant. Am o noua viziune asupra acestui anotimp. Una deloc depresiva. Ba chiar s-ar putea [...]

*Aici. Vrem sa nu fim uitati. Nu? Nu de asta facem toate prostiile? Toate gesturile marete, toate lucrurile pe care am fi jurat ca nu le vom face. Si le facem. Ca sa nu fim uitati. Ca sa nu uitam. Si vine seara si-ti dai seama ca vrei sa-ti aranjeze cineva breteaua aia ciudata de [...]

Vreau sa simt nisip sub talpi si sa beau cafeaua aia tare de la Ovidiu – n-am mai fost acolo de acum doi ani si tare mi-e dor de stalpul de la Stuf si de discutiile pe plaja cu George si de cafelele “tari” ale lui Fely de la Soni si de Horatiu si de [...]

Cred ca viata mea din ultima vreme nu ca nu e cum trebuie sa fie, caci niciodata nu vom sti cum trebuie sa ne fie viata, dar e putin ciudata. In sensul in care se pare ca este inca prost gestionata. Nu mai stiu sa am grija de mine, o sa ajung o fantoma vie [...]

Dragi autostopisti galactici, acum e momentul sa va cumparati un prosop frumos si trainic, care sa va tina pana la sfarsitul Universului. Intre timp, eu imi vad de treaba, ca am tot auzit de Apocalipsa de atatea ori pana acum, incat am un teanc considerabil de prosoape noi-noute, doar-doar o sa se opreasca o nava [...]

Am visat foarte urat azi noapte. Am visat urat, adica nu un cosmar sau ceva de acest gen. Nu. Mai rau; am visat amintiri. Am visat locuri si oameni. Si mai rau decat mai rau: am visat sentimente. Asa ca azi mi se pare ca acesta e visul si alta e realitatea. M-am desprins greu [...]

O fi venit primavara? Cu ochii semi-inchisi si pumnii stransi de frig, as zice ca nu. Nici macar oamenii de la Free Hugs cu care m-am intalnit nu au reusit sa ma convinga. In prima zi a noii primaveri, de la care aveam sperante mari, am ajuns acasa infranta, lovita si zdrobita. Fara sa imi [...]

Cand m-am trezit dimineata, era maine. Nu mi s-a intamplat defel ca in film. Si uite-asa, incet-incet, am facut o gramajoara destul de frumoasa de pasi in luna februarie. O gramajoara de pasi de care sunt mandra ca de cine stie ce mare opera de arta. Cred ca sunt multumita ca a trecut ianuarie, am [...]

Una peste alta, a fost un an. Da. Nu stiu ce fel de an a fost si sincer, nici nu ma mai intereseaza. A fost un an in care am invatat multe in cateva luni, am uitat si mai multe in cateva zile. Am dat o casa pe alta mai mare. Am ramas constanta in [...]