De-ar fi așa simplu

Posted: December 14th, 2016 | Author: | Filed under: Despre natura lucrurilor, Eu cu mine | Tags: , , , | No Comments »

De-ar fi așa de ușor să-ți faci curat în gânduri cum e să-ți faci curat în bibliotecă, ce vieți bune de oameni cu locuințe aranjate la linie am avea. Măcar un pic.

Ne-am organiza cu toții într-o zi, de preferință duminica, atunci când ne cuprinde un ennui deosebit. Am zice „Așa nu se mai poate!” și, plini de năduf, ne-am apuca să scoatem tot ce avem din rafturi, să descoperim tot ce am dosit și nu mai găseam atunci când căutam, toate gândurile pierdute și lapsusurile, toate amintirile refulate și toate bucuriile mici de care am uitat.

Ne-am lua niște saci mari, rezistenți, poate chiar parfumați ca să nu mai mirosim din nou tot bullshit-ul din anumite gânduri.

Și ne-am apuca de selectat: asta aici, asta acolo, asta o dau unui prieten.

Ne-ar prinde seara aranjând apoi cele rămase pe categorii, culori, sentimente, resentimente, planuri, planuri complet irealizabile, vise, pasiuni etc. Și multe ore mai târziu am privi mulțumiți către cele realizate, sorbind un ceai cu certitudinea omului că și-a pus viața în ordine.

Luni dimineață, regăsim același haos pe care abia l-am curățat.

*Orice asemănare cu persoane și fapte reale este pur întâmplătoare.*

 


Goin’ home

Posted: April 21st, 2011 | Author: | Filed under: La naiba! | Tags: , , , , | No Comments »

Si mi s-a cam luat sa ma urc in tren cand lucrurile merg prost. De fapt nu prea ma mai deranjeaza ca lucrurile merg prost, ci ma enerveaza acele cateva secunde cand ma gandesc ca ar putea merge bine. E stresant. Macar sa stii! Chiar daca nu-ti convine ce stii.

Da, stiu ca sunt un arici morocanos si nu prea imi pasa. Viata e frumoasa chiar si pentru aricii morocanosi, care-s ba bolnavi, ba prost-dispusi, ba prea munciti si obositi.

Ce pretentie sa mai am oare de la alte mamifere? Si mai important: cata ciocolata pot sa mananc in timp ce incerc sa gasesc o cale de iesire din starea de arici morocanos? As vrea sa vad cum e viata frumoasa si pentru alt gen de fiinte, mai multumite.

Asa ca ma duc acasa, ma urc in tren si sigur o sa-mi para rau ca merg doar o ora cu el, pentru ca se stie ca in tren aricii morocanosi se gandesc cel mai bine la “chestii” si la “lucruri”, vazand totul cu o luciditate iesita din comun.