A sunkissed world

Am racit la cap, cum ar veni.  Nu mai aud prea bine, ochii ma dor si am o senzatie in gat de parca as fi inghitit un peste-sabie. Nu stiu cum am reusit, avand in vedere ca pestele-sabie nu calatoreste in perioada asta a anului, ca m-am ferit de vant si curent si ca numai [...]

Printre atatea mormane de lucruri de facut, uitam adesea ce e mai important. Mai ales eu. E uimitor cum de nu uit sa mananc cartofi prajiti, sa ma duc la Billa, sa fac curat aproape saptamanal, sa spal haine si sa curat farfuriii, dar uit sa am grija de oamenii buni, sa ii scot pe [...]

Afara este ca o poveste. Una nu foarte placuta. Ma uit la zapada si nu reusesc sa vad altceva decat baltile viitoare. Asta e problema mea mare de tot in viata: la orice ma uit, nu vad decat finalul dezastruos. Nu ma gandesc ca s-ar putea sa nu se termine sau sa fie un final [...]

… Parca ieri eram la Hostelul fara de nume, sarbatorind venirea unui an nou cu o bucurie aproape salbatica la gandul ca am scapat de ala vechi. Parca ieri incepeam jobul nou, parca ieri ma apucam de planuri de viitor pe care mi-era frica sa le fac. Apropo de planuri. Trece incet iarna si ma [...]

Cand aveam 5 ani, ma bucuram mult mai mult de zapada. Fireste, asta pentru ca iernile erau altfel, zapada era mai pufoasa, eu nu-mi petreceam iernile in Bucuresti si nu trebuia sa fiu undeva la 9, 9 jumate. Atunci, singura mea grija era sa ma imbrac si sa ma incalt mai repede si sa ma [...]

Ziua de luni a venit ca o pleasca. Am avut o saptamana tare interesanta. Cat sa nu ma mai plang ca ma plictisesc. Iar am avut probleme de sanatate, ca de ce nu. Am inceput sa ma enervez ca am constant cate una, cate alta. E o sursa de stres si nici nu stiu ce [...]

Observ ca nu mai stiu sa definesc oameni, situatii, circumstante si asa mai departe. Parca traiesc intr-un soi de ceata metaforica si, culmea, imi place asta. O ceata in care nu vezi decat la doi metri in fata si, pentru ca e o ceata metaforica, ai totusi incredere ca dincolo de aia doi metri este [...]

Ianuarie e luna in care imi schimb jobul. Ianuarie e luna in care am invatat ca pot sa spun ce am pe inima. Ianuarie e luna in care ma tund. Abia astept. Parul meu prinsese o viata numai a lui, si sunt prea ocupata ca sa il mai haituiesc si pe el sa stea cum [...]

Intotdeauna mi-e somn la 4:30 PM. Nu-s in stare de nimic, sunt ca o molusca, nu inteleg ce mi se spune si sunt sanse mari sa te urasc daca esti in preajma mea si ai chef sa-mi pui neuronii la incercare. Starea se amplifica atunci cand e luni, 4:30 PM. Mi-amintesc toate dupa amiezele in [...]

Ma distreaza la culme expresia din titlu; nu stii cand o sa fie cerul noros si cand nu, e ca si cum joci ruleta ruseasca. Ori de cate ori vin acasa si ma uit putin la televizor, imi dau seama ca nu pierd mare lucru: Activia iti regleaza tranzitul intestinal, cerul va fi temporar noros, [...]