A sunkissed world

As vrea sa existe un post de radio care sa se contecteze fix la sufletul meu, prin fire si cabluri invizibile. Sa intre acolo, sa sondeze toate particelele, sa analizeze toate culorile din acea zi, din acel moment, din acele parti ale inimii mele de care ma fac ca nu stiu si sa-mi ofere exact [...]

Mergeam si eu vesela spre munca azi, cand paznicul a inceput sa urle la mine, intrebandu-ma unde ma duc si ce vreau. Cica unde lucrez eu e o institutie si nu poti intra asaaa, cu bocancii. Ma rog, acum caut pe net sa vad ce institutie e in cladirea asta. Ori o fi vreunul din [...]

Azi e ziua cea mare, ies din clasa muncitoare… Cel putin pentru un timp. Ar fi trebuit sa stau pana vineri la viitorul fost loc de munca, dar soarta si oamenii buni au facut in asa fel incat sa am cateva zile libere pentru mine si activitatile mele dubioase, care implica stat toata ziua in [...]

Asa cum iarna ninge, si viata-i compusa din momente.
… ca atunci cand mi-a lasat Mircea o ciocolata sub perna, cand am tipat eu la el pentru prima – si singura -  data de cand ne stim.
… ca atunci cand, cu acelasi Mircea, ne-am plimbat intr-o zi frumoasa de primavara prin Herastrau si am vorbit, ca [...]

Ma tot mir, de azi de dimineata, cat de intamplatoare imi par toate lucrurile. Asta poate sa fie si bine, si rau. Bine, pentru ca nu incetez niciodata sa ma mir. Rau, pentru ca deseori nu vad ca lucrurile pentru care chiar am muncit nu sunt doar niste intamplari. Si mai rau, pentru ca ma [...]

Venind acasa seara, dupa o zi pe dos, cu nasul infundat si infipta bine in bocanci, astfel incat sa nu uit ca mai am si picioare, mi-am tras doua palme metaforice. De cand, ma rog, nu mai iubesc eu zapada si nu mai vad in ea un prilej de zambete ghiduse? De cand nu m-am [...]

Totul e intors pe dos. De doua zile, ninge de jos in sus. Mi-e greu sa merg asa, invers, cu picioarele bine infipte in pamant. Nu stiu cum sa-mi inchei nasturii in fata. Eu ma simt de-a dreptul intoarsa pe dos, nu inteleg cum reusesc sa tin tot ce nu vreau la vedere si tot [...]

Cu mandrie raportez ca m-am dus ieri la sala si sunt posesoarea unui abonament la aerobic – pe care probabil ca o sa vreau sa-l arunc la gunoi dupa prima ora de diseara, dar mai vedem.
Sunt posesoarea si a unei perechi de pantaloni de sala pe care am dat prea multi bani – fiind eu [...]

Ca tot copilu’ care a fost cuminte tot anul, sau macar 10% din el, ma indrept si eu maine spre casa, cocosata de cadouri. Mi-am luat concediu inca de luni, pentru ca simteam nevoia unor zile petrecute acasa, in pijama, ceea ce s-a si intamplat. M-am uitat la Home Alone si Love Actually, ca tot [...]

Ma tot astept sa aud sania lui Mos Craciun, pentru ca asta inseamna ca sunt acasa si e bine totul. De la un timp, nu mai ascult muzica in autobuz, nu stiu de ce. Doar citesc. Cateodata e bine – ca ieri, cand am stat jos si in autobuz era liniste, cateodata e rau – [...]