A sunkissed world

Cateodata scriu ca sa uit, alteori uit sa scriu si undeva printre randuri ma uit si pe mine. Nu stiu ce ma apasa; de fapt stiu, se apropie o zi si intotdeauna ma simt asa in perioada asta, insa nu e vorba numai de asta. Este o sila viscerala, profunda, ascutita impotriva felului meu de-ai [...]

Nu stiu ce a fost azi in aer sau in pamant sau in apa. Dar am obosit. Parca eram in propriul meu film, inca nu m-am decis daca de groaza sau doar absurd. Oricum, un film intr-o limba pe care eu nu o vorbesc. Mi-am pus The Cure. Mai bine depresie decat nimic. Mai bine [...]

M-am trezit dintr-un vis ciudat, cu lupi si multa apa. Greu, am reusit sa beau o cafea, apoi inca alta, sa-mi pierd ziua printre tot felul de intamplari si de treaba, fursecuri si paste, sprite si iar cafea. Acum am senzatia ca nici ce am reusit sa fac nu am facut bine, mi se pare [...]

Daca ma gandesc bine, postul asta ar putea sa fie facut numai din titluri. Alt titlu posibil ar fi Cum se asterne linistea de luni. Dupa ce am alergat, dupa ce am sta locului si dupa ce am alergat iara, ca o gaina fara cap, ca deh, e luni si asa sunt toti oamenii luni, [...]

De ieri, mai exact, prima zi fara jazz, am ramas fara sunete. Nu mi se mai potrivesc melodii sau stari. Mi-a ajuns jazz-ul. Imi ajunge si acum, putin de tot. Asta pentru ca jazz-ul ma simte si stie cum ar trebui sa fiu si cum nu sunt. Jazz-ul stie cand mint si ma face sa [...]