A sunkissed world

Poate ca, daca am purta mai des dungi, ne-am putea intari convingerea ca suntem, de fapt, niste tigri. Sau zebre, dar depinde de cat de mult ne place sa fim pradatori sau prada. Probabil ca dungile ar schimba modul in care ne raportam la altii si am reusi, din cand in cand, sa scoatem coltii [...]

Cum vine miercuri, cum o sa fiu uimita de asta. Nu imi dau seama cum trec luni si marti pana la oribila zi de miercuri. Oribila pentru ca se misca mai ceva ca un melc obosit si fara chef de a ajunge, de fapt, undeva. Realizarea faptului ca e miercuri aduce dupa sine faptul ca [...]

Am racit la cap, cum ar veni.  Nu mai aud prea bine, ochii ma dor si am o senzatie in gat de parca as fi inghitit un peste-sabie. Nu stiu cum am reusit, avand in vedere ca pestele-sabie nu calatoreste in perioada asta a anului, ca m-am ferit de vant si curent si ca numai [...]

Bai, creativitate, bai, creier, hai, incetati sa va mai purtati ca niste copii in Recreatie si inapoi la lucru! Pai se poate, e frumos ce-mi faceti?! Va zic eu ca nu e. E vremea sa va revizuiti atitudinea, pe bune. Ma faceti de ras in societate si asta nu e pe gustul meu catusi de [...]

Nu vreau sa apartin. Nu pot sa apartin. Nu pentru ca sunt eu indaratnica sau mai stiu eu ce, nu pentru ca am sechele emotionale si in niciun caz nu pentru ca mi-e frica. Nu. Sunt perfect lucida cand spun – si chiar cred ce spun – ca oamenii nu trebuie sa-si apartina decat siesi. [...]

Maine e ziua Nationala si probabil ca unii simt ceva, eu nu, sunt prea preocupata sa fiu ocupata cu micro-cosmosul meu. Mi-am dat seama azi o treaba foarte importanta: sunt foarte fericita atunci cand nu sunt multumita. Trecand peste asta, pot spune ca nu-mi gasesc locul cu un succes care ma mira. Si mi-am dat [...]

Sunt fel si fel de zile. Zile in care stai la birou si dai doua mailuri si aia e munca ta pe ziua respectiva. Zile in care uiti sa mananci de pranz si seri in care pleci de la birou si speri sa mai fie un metrou, ceva care sa te duca intr-o casa in [...]

*Aici. Ma uit la altii si incerc sa fac ca ei. Se vede ca nu stiu sa fiu om.  Nu inca. Se vede ca n-am invatat mai nimic si ca ceea ce am invatat, intr-un final glorios, am uitat. Ce ne leaga de majoritatea oamenilor? Mistoul, amuzamentul, momentele vesele, un cantec sa cantam, o amintire [...]

Stau cu draperiile bine trase de cand m-am mutat. Nu-mi place ce vad. Visez la copaci care sa fosneasca lin la geam. Visez la etaje inferioare. Visez la picaturi de ploaie pe pervaz. Visez la multe alte lucruri marunte. Mici. Si le vreau pe toate si ma enerveaza nu neputinta de a le avea, ci [...]

Sunt un om bun, in majoritatea timpului. Pe bune ca sunt. Sunt un om bun si naiv si prefer sa cred ca oamenii spun adevarul atunci cand deschid gura. Sigur, mi-am luat-o de multe ori, pentru ca e usor sa ma apesi pe butoane si multi stiu asta. Dar nu conteaza, sunt un om bun. [...]