A sunkissed world

Ma scuzati putin cat imi revin din oboseala de weekend, datorata in principiu minunatului concert AC/DC, care a facut toti banii, inclusiv aia de Golden Circle pe care nu i-am avut eu de data asta. Am plecat la concert nitel plouata si fara emotiile pe care le am, de obicei, cand ma duc la un [...]

A venit weekendul si eu sunt mandra de asta. Am citit saptamanile trecute Benito Cereno, de Herman Mellvile si Toate familiile sunt psihotice, de Douglas Coupland. Mai am de citit Ce spune Molero, de Dinis Machado, dupa care ma pot duce linisita sa-mi cumpar alte carti sau sa-mi iau carti din bibiloteca de acasa. Duminica [...]

Titlul nu are legatura, atata doar ca ascultam Lemon de la U2 cand am inceput sa scriu. E vineri si ma gandesc ca ma bucur ca nu e foarte soare, ca nu e foarte nor, ca nu e foarte frig, ca nu e foarte cald, ca simt cate putin din fiecare, ca sunt ciudata, ca [...]

As vrea sa existe un post de radio care sa se contecteze fix la sufletul meu, prin fire si cabluri invizibile. Sa intre acolo, sa sondeze toate particelele, sa analizeze toate culorile din acea zi, din acel moment, din acele parti ale inimii mele de care ma fac ca nu stiu si sa-mi ofere exact [...]

Cred ca m-a lovit depresia de iarna. Depresia aia afurisita de ianuarie, despre care eu sustin ca e cea mai teribila luna din an. Luna in care aburii sampaniei se duc si stergi oglinda, te vezi bine de tot, cu cearcanele si ridurile si alegerile tale, cu nestramutata convingere, pe care poate n-o spui tuturor, [...]

“It’s time to go again to your blue room” Asa l-am auzit eu prima oara pe Bono live. Si inima mi s-a urcat in gat, pe un trotuar in Zagreb, in jur de 3 dupa-amiaza, in august, in luna care inseamna cel mai mult pentru mine. Era doar sound check-ul pentru concert, insa pentru mine [...]

24 24 24 24 24. Nu serialul, varsta mea. Ar trebui sa ma obisnuiesc cu ea, cel putin un an. Aseara am stat si, cu niste Pink Floyd, am cugetat la multe chestiuni, fara sa ajung, firesc, la o concluzie. Cred ca ar trebui sa-mi asa din cap asta cu concluziile, daca pana la varsta [...]

Cel mai mult, de la marea asta, mi-am dorit sa dansez pe “People are strange” pe nisip. Pentru ca oamenii chiar sunt ciudati. Stranii si cu apucaturi deosebit de uimitoare. Precizia cu care urmeaza un drum absolut haotic e fascinanta, uneori. Si eu fac asa, insa de cele mai multe ori, cand ma uit in [...]

Fiecare are dorul lui de duca. Unii viseaza munti, altii viseaza oameni, altii, valurile inspumate de la 7 dimineata. Ce ii uneste pe oamenii astia e zambetul ala larg de pe fata, sentimentul ca esti om si ca esti viu si ca iti insiri cuvintele mai frumos si mai albastru pe foaie, dupa ce-ti gasesti [...]

Se merge la mare in curand, se infige cortul pe plaja, se cere o surubelnita clasica si se afunda piciorul drept in nisip. De obicei, mai nou, imi iau cafeaua de dimineata la paharul ala impersonal din carton, cu mesaje pozitive despre viata si oameni si bucuria unei noi zi, etc etc. Paharul ala te [...]