A sunkissed world

Totul in jurul meu e propice eternitatii. Pasarelele ciripesc in spatele meu cand sunt la munca, soarele imi mangaie spatele, am inima plina, idei bune, probleme cu finantele – dar cine nu are. Am lucruri foarte bune in viata si stiu sa mai si gatesc, ca sa nu mai mentionez ca arat bine pe tocuri. [...]

Suntem facuti din atatea piese mici incat e de mirare ca nu ne ratacim si ca nu ne amestecam mai mult. Venus si Luna isi fac de cap, iar cand Mercur o fi retrograd, sa vezi atunci paranghelie. Paranghelie intr-o lume pe care nu o pricepem. Asa cum, de altfel, unii isi traiesc viata. Uneori [...]

Suntem suma gesturilor de care nu ne dam seama cand le realizam, dar care spun despre noi mai mult decat posibila noastra autobiografie pe care am fi scris-o sub influenta injectiilor cu serul adevarului. Azi in tramvai, un batranel statea pe scaun. Era imbracat modest, dar cu acel ceva pe care il poarta toti batraneii [...]

*Aici. Ma uit la altii si incerc sa fac ca ei. Se vede ca nu stiu sa fiu om.  Nu inca. Se vede ca n-am invatat mai nimic si ca ceea ce am invatat, intr-un final glorios, am uitat. Ce ne leaga de majoritatea oamenilor? Mistoul, amuzamentul, momentele vesele, un cantec sa cantam, o amintire [...]

Ce se intampla cand visezi frumos si te trezesti brusc din cauza celor 10 caini care latra la 3 noaptea la luna in fata blocului tau si ti se pare ca in dreptul ferestrei e o silueta umana si aprinzi veioza, in acelasi timp tipand a panica? In afara de faptul ca, probabil, iti trezesti [...]

Sunt la a doua cana de cafea. Cafelele mele isi tin companie una alteia. Discuta intre ele, tin suete, se inteleg bine. Intre timp, eu privesc pe balcon si ma mir. Ma mir in continuare ca nu reusesc sa pun in cuvinte niste lucruri ce sunt asa de simple. De fiecare data cand incerc, iese [...]

Tensiune maxima, risc sa ma rup. Sa ma desir, sa ma dizolv, sa dispar, sa ma elimin. Si toata starea asta ma tine pana la prima cafea. Insa e suficient cat sa simti ca e posibil sa existe eternitatea. De cand m-am mutat, diminetiile sunt stranii, pana invat sa adopt casa asta. Dar cafelele, cafelele [...]

Stiu ca am spus ca nu mai vreau sa-mi fac planuri. Dar nu ma lasa inima asta nenorocita sa nu-mi fac macar un plan. Sunt unul din oamenii aia care tin la ziua lui de nastere, din motive ciudate sau nebanuite si probabil neimportante. Dar eu, de fiecare data cand e ziua mea, simt ceva. [...]

Mintea mea e plina de oameni mici si rai, de alergatori pe sarma, de catei cu covrigi in coada, de geamuri translucide, de fundite verzi, de aripi de liliac, de fluturi care vorbesc si sar intr-un picior, de frunze mai galbene decat mamaliga care stiu sa vorbeasca limba franceza, de animalute mici asemanatoare cu veveritele [...]

M-a stropit un camion, ieri. Cand ploua si se infundau intersectii. De fapt, nu era camion, era o dubita din ata de mutari locuinte si birouri. M-a facut leoarca. M-am fleoscait spre casa, lasand dare de apa in urma mea. Si totusi ma bufnise asa un ras pe strada, unul aproape isteric, mi se parea [...]