Desi inca sunt foarte racita, starea mea psihica s-a ameliorat considerabil. Cum? E simplu: am dormit! De joi seara tot dorm, cu mici intreruperi pentru mancare, pastile, apa, pipi. Azi noapte am dormit 14 ore si sincer as mai fi dormit, daca nu m-as fi trezit de foame. Somnul e foarte important pentru mine si [...]
Printre atatea mormane de lucruri de facut, uitam adesea ce e mai important. Mai ales eu. E uimitor cum de nu uit sa mananc cartofi prajiti, sa ma duc la Billa, sa fac curat aproape saptamanal, sa spal haine si sa curat farfuriii, dar uit sa am grija de oamenii buni, sa ii scot pe [...]
Afara este ca o poveste. Una nu foarte placuta. Ma uit la zapada si nu reusesc sa vad altceva decat baltile viitoare. Asta e problema mea mare de tot in viata: la orice ma uit, nu vad decat finalul dezastruos. Nu ma gandesc ca s-ar putea sa nu se termine sau sa fie un final [...]
Cand ninge, e mai liniste. Mai ales in Marele Oras, unde s-a asternut asa de frumos zapada pe toate strazile, ca nici n-ai zice ca exista masini aici. Si cand e mai liniste, te gandesti. Unele lucruri pe care le cugeti te bucura. Altele nu prea, dar oricum nu ai de ales. Iarna se inchid [...]
Cand aveam 5 ani, ma bucuram mult mai mult de zapada. Fireste, asta pentru ca iernile erau altfel, zapada era mai pufoasa, eu nu-mi petreceam iernile in Bucuresti si nu trebuia sa fiu undeva la 9, 9 jumate. Atunci, singura mea grija era sa ma imbrac si sa ma incalt mai repede si sa ma [...]
De cand am perdea alba, am constant senzatia ca a nins afara, ca e iarna, iarna multa si laptoasa si ca nu am unde sa ma duc, nu am decat sa stau si sa scriu si sa scriu si sa scriu. Si apoi, dupa ce am scris, sa uit linistita. Ca doar am scris. Am [...]
Asa cum iarna ninge, si viata-i compusa din momente. … ca atunci cand mi-a lasat Mircea o ciocolata sub perna, cand am tipat eu la el pentru prima – si singura - data de cand ne stim. … ca atunci cand, cu acelasi Mircea, ne-am plimbat intr-o zi frumoasa de primavara prin Herastrau si am [...]
M-am simtit foarte stupid azi. Pentru ca am iesit din casa fara sa ma uit pe geam, astfel incat habar n-aveam ca e urgie. Cand am iesit in casa scarii si am vazut ce si cum, nu mi-a mai ramas nimic de facut, in afara de rugaciunea “da doamne sa nu ma inzapezesc” si sa [...]
Am inceput, in mod straniu, sa simt lipsa iernii. Sa fie zapada care sa scartaie sub picioare, sa reflecte soarele slabit si inghetat, sa fie numai buna de luat in pumni si facut bulgari. Sa ma tavalesc in ea si sa fac ingeri de zapada sau dragoni sau orice am eu pofta. Sa fie Craciun [...]